Timp rămas pana la primul tur al alegerilor prezidențiale din România.

Cetățenii din străinătate votează în zilele 8,9 si 10 noiembrie.

Candidat

Kelemen Hunor

Angajament democratic

Integritate

Atitudinea față de statul de drept

Atitudine față de valorile europene și NATO

Colaborare cu securitatea

Legenda

Angajament democratic

- Am urmărit dacă cei care candidează au avut poziții publice antidemocratice, care să pună la îndoială democrația ca regim politic optim pentru binele individual și colectiv, sub aspectul respectării drepturilor omului, al drepturilor politice și al promovării bunăstării cetățenilor. Atitudinile de limitare a independenței presei și libertății de exprimare sunt, de asemenea, incluse. La categoria angajamentului democratic sunt marcați cu:


Candidații care exprimă curent și fățiș opinii împotriva unor valori democratice esențiale, cum sunt toleranța față de minoritățile de orice fel sau față de categoriile sociale defavorizate, respectul față de procesul electoral liber și corect sau față de libertatea de exprimare și libertatea presei.

Candidații care exprimă sporadic și/sau indirect opinii cum sunt cele de la punctul 1., inclusiv prin exprimarea unor păreri pozitive, lipsite de context, la adresa unor regimuri unanim identificate drept dictatoriale/totalitare.

Candidații care nu exprimă opinii similare celor de la punctul 1.

Integritate

- Am urmărit dacă cei care candidează sunt cercetaţi penal, trimiși în judecată, condamnați penal în primă instanţă sau definitiv, incompatibili, în conflict de interese sau implicați în situații foarte grave cu potențial penal sau care pun sub semnul întrebării integritatea lor.La această categorie sunt marcați cu:


Candidații urmăriți penal, trimiși în judecată, condamnați penal în primă instanţă sau definitiv, incompatibili, în conflict de interese sau implicați în situații foarte grave cu potențial penal.

Candidații implicați în alte situații grave care pun sub semnul întrebării integritatea lor.

Candidații fără probleme definite anterior.

Stat de drept

- Am urmărit acțiunile sau poziționarea publică a candidaților în raport cu principiile statului de drept, ale separației puterilor în stat și ale domniei legii în defavoarea domniei voinței individuale. Statul de drept se întemeiază pe trei caracteristici: nevoia de a limita conferirea de putere discreționară forțelor de guvernământ, accesul la o instanță independentă în cazul în care puterea executivă se manifestă ilegal și importanța egalității în fața legii. Considerăm atacuri împotriva statului de drept inițiativele legislative și actele administrative de amputare a puterii judecătorești sau de dezincriminare a unor fapte penale în interes partinic, voturile împotriva cererilor Parchetelor de ridicare a imunității parlamentarilor, declarațiile repetate de discreditare a instituțiilor independente ale statului sau alte acțiuni care denotă nerespectarea principiului egalității în fața legii. La această categorie sunt marcați cu:


Candidații care, în calitate de parlamentari, au avut inițiative legislative de limitare a atribuțiilor DNA, ANI, ÎCCJ sau de schimbare a legislației penale în sensul dezincriminării unor fapte penale pentru foloase personale sau partinice, cu voturi împotriva ridicării imunității colegilor parlamentari sau cu declarații repetate pentru subminarea credibilității instituțiilor judiciare independente, dar şi candidații care, în calitate de membrii ai Guvernului, au inițiat acțiuni sau acte administrative de natură a limita independența justiției și/sau a limita acțiunile altor puteri în stat (președinte, parlament).

Candidații care au avut poziționări susținute și repetate împotriva domniei legii, a principiilor separației puterilor în stat.

Candidații fără probleme definite anterior.

Valori Europene/euro-atlantice

- Am urmărit dacă cei care candidează au avut poziții publice anti-occidentale ori declarații și/sau acțiuni publice împotriva valorilor promovate de UE/SUA și apărate de NATO, valori aferente generic democrației liberale moderne, care includ democrația politică, drepturile omului, libertatea de exprimare etc. La această categorie sunt marcați cu :


Candidaţii care au o exprimare constantă, uneori virulentă, anti-occidentală, marcată de contestarea pe scară extinsă a obiectivelor și valorilor UE/NATO și care promovează o retorică suveranistă. De asemenea, tot aici sunt incluşi candidaţii care fac declarații și/sau au acțiuni publice împotriva valorilor europene și euroatlantice, inclusiv în sprijinul regimurilor de tip iliberal.

Candidaţii care au avut cel puțin o poziție anti-occidentală exprimată sau care au contestat sporadic obiective și valori ale UE/NATO, inclusiv prin poziționarea prea naționalistă.

Candidaţii care nu au exprimat nicio poziție publică anti-occidentală, fiind permise cel mult scăpări contra unor obiective și valori ale UE/NATO, acoperite însă de angajamentul lor clar pro-occidental.

Colaborare cu Securitatea

– Am urmărit dacă cei care candidează au colaborat sau nu cu fosta Securitate, așa cum este definită această legătură în Legea de funcționare a Colegiului Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS). La această categorie sunt marcați cu :


Candidații care au fost declarați de instanță colaboratori ai Securității ca poliție politică.

Candidații care au verdict de necolaborare cu Securitatea.

Notă: la această categorie, nu există nivel de risc mediu.

Poți contribui și tu la punctajul candidatului

Pentru a putea vota acest canditat, te rugam logheaza-te cu facebook:


Rezultate punctaje (Repondenti: 73 )

Criteriu Risc minim Risc mediu Risc ridicat
Angajament democratic11.0 %39.7 %49.3 %
Integritate13.7 %28.8 %57.5 %
Atitudinea față de statul de drept4.1 %21.9 %74.0 %
Atitudine față de valorile europene și NATO16.4 %30.1 %53.4 %
Colaborare cu securitateaNon-colaboratorColaborator
*42.5 %57.5 %

Kelemen Hunor

PARTID

NIVEL DE EDUCAțIE

UDMR

Facultate

Activitate profesională

  • Martie-octombrie 2014 - Vicepremier, Ministru - Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional
  • 2009-2012 - Ministru, Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional
  • 1997-2000 - Secretar de stat, Ministerul Culturii
  • 1993-1997 - Redactor, revista culturală „Korunk”
  • 1990-1997 - Redactor, Radio Cluj, emisiunea în limba maghiară

Activitate politică

Uniunea Democrată Maghiară din România (UDMR)
  • 2000-prezent - Deputat UDMR, Camera Deputaţilor (patru legislaturi). Mai multe detalii despre activitatea parlamentară aici.
  • Noiembrie 2014 - Candidatul UDMR la Preşedinția României
  • 2011-prezent - Președinte UDMR
  • 2009 - Candidatul UDMR la Președinția României
  • 2007-2011 - Președinte executiv UDMR
  • 1999-2007 - Preşedinte Consiliului de coordonare UDMR
  • Din 1997 - Membru UDMR

Angajament democratic

  • Afirmă în repetate rânduri, în calitate de președinte UDMR și candidat la alegerile prezidențiale, că România nu este un stat-națiune, ci unul multietnic; contestă Constituția României ca fiind depășită. (sursa)
  • Susține, împreună cu UDMR, autonomia regiunii Harghita-Covasna, cu personalitate juridică proprie în cadrul statului român, proiect lansat în 2014, înaintea alegerilor prezidențiale la care a candidat atunci pentru a doua oară.(sursa)

Atitudine față de statul de drept

  • Declară că susține o justiție independentă și performantă ”în care serviciile secrete nu au ce căuta”, arătând că protocoalele încheiate între Ministerul Public și SRI au fost declarate neconstituționale de către Curtea Constituțională. (sursa)
  • În același timp, în perioada 2017-2019 cât timp UDMR s-a aflat în coaliția de guvernare alături de PSD și ALDE, partidul condus de Kelemen Hunor a susținut prin vot în parlament toate modificările toxice ale legilor justiției și ale codurilor penale – ale căror efecte așteptate sunt limitarea independenței justiției și îngreunarea luptei anticorupție. UDMR și Kelemen Hunor au susținut înființarea Inspecției judiciare, un organism pe care majoritatea magistraților români l-au denunțat ca mecanism de forță pentru controlul magistraților și o amenințare la adresa independenței justiției. (sursa 1 și sursa 2)
  • Kelemen Hunor a declarat în primăvara lui 2019 că partidul pe care îl conduce nu susține modificarea legilor justiției prin intermediul unei ordonanțe de urgență (OUG 7, 2019). Detalii aici.

Colaborare cu securitatea

Nu există informații care să ateste acest lucru. 

Integritate

Nu există informații publice legate de probleme de integritate.

Atitudine față de valorile europene si NATO

  • În cadrul campaniei electorale 2019, domnul Kelemen acuză prejudecăți și discriminare la adresa minorităților maghiară și romă în România. De asemenea declară că susține crearea parteneriatelor civile pentru persoane de același sex. (sursa)
  • Este un susținător al proiectului european. (sursa). Faptul că a spus Transilvania și nu România ridică, însă, un semn de întrebare.

Studii

  • 1994- 1998 Licențiat în filosofie, Universitatea „Babeş-Bolyai” Cluj Napoca, Facultatea de Filosofie
  • 1987-1993 Licențiat în medicină veterinară, Universitatea de Ştiinţe Agricole Cluj, Facultatea de Medicină Veterinară

Controverse

  • În calitate de ministru al Culturii și Patrimoniului, în 2011 semnează avizul Comisiei de Arheologie prin care se validează proiectul Roșia Montană pentru a fi permisă exploatarea, cu toate că Masivul Cârnic adăpostește 7 km de galerii romane și preromane și zeci de kilometri de galerii moderne cu valoare arheologică. (sursa)
  • În campania pentru alegerile prezidențiale din 2014 presa a sesizat neconcordanțe între declarațiile sale de avere din 2004 și 2014. (sursa)
  • În 2014 DIICOT se autosesizează și demarează cercetările penale in rem în urma unor declarații ale lui Kelemen Hunor susceptibile de a întruni elementele infracţiunii prevăzute de art. 206 Cp săvârşită în condiţiile Legii nr. 535/2004 privind prevenirea şi combaterea terorismului”. Kelemen Hunor ar fi afirmat: „Să ne luăm înapoi pământul natal”, în cadrul Consiliului Reprezentanților Unionali al UDMR. (sursa)

Prezența online

Editiile anterioare
×

Editiile anterioare