Timp rămas pana la primul tur al alegerilor prezidențiale din România.

Cetățenii din străinătate votează în zilele 8,9 si 10 noiembrie.

Candidat

Klaus Werner Iohannis

Angajament democratic

Integritate

Atitudinea față de statul de drept

Atitudine față de valorile europene și NATO

Colaborare cu securitatea

Legenda

Angajament democratic

- Am urmărit dacă cei care candidează au avut poziții publice antidemocratice, care să pună la îndoială democrația ca regim politic optim pentru binele individual și colectiv, sub aspectul respectării drepturilor omului, al drepturilor politice și al promovării bunăstării cetățenilor. Atitudinile de limitare a independenței presei și libertății de exprimare sunt, de asemenea, incluse. La categoria angajamentului democratic sunt marcați cu:


Candidații care exprimă curent și fățiș opinii împotriva unor valori democratice esențiale, cum sunt toleranța față de minoritățile de orice fel sau față de categoriile sociale defavorizate, respectul față de procesul electoral liber și corect sau față de libertatea de exprimare și libertatea presei.

Candidații care exprimă sporadic și/sau indirect opinii cum sunt cele de la punctul 1., inclusiv prin exprimarea unor păreri pozitive, lipsite de context, la adresa unor regimuri unanim identificate drept dictatoriale/totalitare.

Candidații care nu exprimă opinii similare celor de la punctul 1.

Integritate

- Am urmărit dacă cei care candidează sunt cercetaţi penal, trimiși în judecată, condamnați penal în primă instanţă sau definitiv, incompatibili, în conflict de interese sau implicați în situații foarte grave cu potențial penal sau care pun sub semnul întrebării integritatea lor.La această categorie sunt marcați cu:


Candidații urmăriți penal, trimiși în judecată, condamnați penal în primă instanţă sau definitiv, incompatibili, în conflict de interese sau implicați în situații foarte grave cu potențial penal.

Candidații implicați în alte situații grave care pun sub semnul întrebării integritatea lor.

Candidații fără probleme definite anterior.

Stat de drept

- Am urmărit acțiunile sau poziționarea publică a candidaților în raport cu principiile statului de drept, ale separației puterilor în stat și ale domniei legii în defavoarea domniei voinței individuale. Statul de drept se întemeiază pe trei caracteristici: nevoia de a limita conferirea de putere discreționară forțelor de guvernământ, accesul la o instanță independentă în cazul în care puterea executivă se manifestă ilegal și importanța egalității în fața legii. Considerăm atacuri împotriva statului de drept inițiativele legislative și actele administrative de amputare a puterii judecătorești sau de dezincriminare a unor fapte penale în interes partinic, voturile împotriva cererilor Parchetelor de ridicare a imunității parlamentarilor, declarațiile repetate de discreditare a instituțiilor independente ale statului sau alte acțiuni care denotă nerespectarea principiului egalității în fața legii. La această categorie sunt marcați cu:


Candidații care, în calitate de parlamentari, au avut inițiative legislative de limitare a atribuțiilor DNA, ANI, ÎCCJ sau de schimbare a legislației penale în sensul dezincriminării unor fapte penale pentru foloase personale sau partinice, cu voturi împotriva ridicării imunității colegilor parlamentari sau cu declarații repetate pentru subminarea credibilității instituțiilor judiciare independente, dar şi candidații care, în calitate de membrii ai Guvernului, au inițiat acțiuni sau acte administrative de natură a limita independența justiției și/sau a limita acțiunile altor puteri în stat (președinte, parlament).

Candidații care au avut poziționări susținute și repetate împotriva domniei legii, a principiilor separației puterilor în stat.

Candidații fără probleme definite anterior.

Valori Europene/euro-atlantice

- Am urmărit dacă cei care candidează au avut poziții publice anti-occidentale ori declarații și/sau acțiuni publice împotriva valorilor promovate de UE/SUA și apărate de NATO, valori aferente generic democrației liberale moderne, care includ democrația politică, drepturile omului, libertatea de exprimare etc. La această categorie sunt marcați cu :


Candidaţii care au o exprimare constantă, uneori virulentă, anti-occidentală, marcată de contestarea pe scară extinsă a obiectivelor și valorilor UE/NATO și care promovează o retorică suveranistă. De asemenea, tot aici sunt incluşi candidaţii care fac declarații și/sau au acțiuni publice împotriva valorilor europene și euroatlantice, inclusiv în sprijinul regimurilor de tip iliberal.

Candidaţii care au avut cel puțin o poziție anti-occidentală exprimată sau care au contestat sporadic obiective și valori ale UE/NATO, inclusiv prin poziționarea prea naționalistă.

Candidaţii care nu au exprimat nicio poziție publică anti-occidentală, fiind permise cel mult scăpări contra unor obiective și valori ale UE/NATO, acoperite însă de angajamentul lor clar pro-occidental.

Colaborare cu Securitatea

– Am urmărit dacă cei care candidează au colaborat sau nu cu fosta Securitate, așa cum este definită această legătură în Legea de funcționare a Colegiului Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS). La această categorie sunt marcați cu :


Candidații care au fost declarați de instanță colaboratori ai Securității ca poliție politică.

Candidații care au verdict de necolaborare cu Securitatea.

Notă: la această categorie, nu există nivel de risc mediu.

Poți contribui și tu la punctajul candidatului

Pentru a putea vota acest canditat, te rugam logheaza-te cu facebook:


Rezultate punctaje (Repondenti: 142 )

Criteriu Risc minim Risc mediu Risc ridicat
Angajament democratic56.3 %22.5 %21.1 %
Integritate39.4 %34.5 %26.1 %
Atitudinea față de statul de drept63.4 %16.9 %19.7 %
Atitudine față de valorile europene și NATO73.2 %12.0 %14.8 %
Colaborare cu securitateaNon-colaboratorColaborator
*80.3 %19.7 %

Klaus Werner Iohannis

PARTID

NIVEL DE EDUCAțIE

PNL

Facultate

Activitate profesională

  • 2014 - prezent - Președintele României
  • 2000 - 2014 - Primar al Municipiului Sibiu, ales patru mandate consecutive din partea Forumului Democrat al Germanilor din România
  • 1999 - 2000 - Inspector școlar general al Inspectoratului Școlar Județean Sibiu
  • 1997 - 1999 - Inspector școlar general adjunct al Inspectoratului Școlar Județean Sibiu
  • 1989 - 1997 - Profesor de fizică, Liceul „Samuel von Brukenthal”, din Sibiu
  • 1983 - 1989 - Profesor de fizică, la mai multe școli din Județul Sibiu

Activitate politică

  • 16 noiembrie 2014 – a câștigat cu 54, 43% cel de-al doilea tur al alegerilor prezidențiale, pe fondul unor proteste în stradă și a campaniei online împotriva lui Victor Ponta, ambele legate de obstrucționarea de către guvern a exprimării votului în diaspora.
  • 28 iunie 2014 – este ales președinte al PNL, după ce asigură interimatul funcției în urma demisiei întregii conduceri a partidului survenită ca urmare a eșecului în alegerile pentru Parlamentul European din 26 mai
  • 23 februarie 2013 – este ales prim-vicepreședinte al PNL, după votarea unei derogări de vechime
  • octombrie 2009 – a fost propus prim-ministru al României susținut de PNL, după succesul moțiunii de cenzură împotriva guvernului Boc, însă nu a fost desemnat de președintele Traian Băsescu. Înaintea turului al doilea al alegerilor prezidențiale din 2009, PNL și PSD au semnat o înțelegere politică prin care Klaus Iohannis ar urma să fie propus în funcția de prin-ministru în cazul în care Mircea Geoană ar fi fost ales președinte.
  • 2002-2013 – președinte al Forumului Democrat al Germanilor din România
  • 1990 - 2013 – membru al Forumului Democrat al Germanilor din România

Angajament democratic

Este un susținător al valorilor democratice, al drepturilor minorităților precum și al luptei anticorupție. A convocat referendumul pentru justiție de pe 26 mai 2019.

Atitudine față de statul de drept

Societatea civilă
  • În noiembrie 2015, în contextul protestelor post-Colectiv și al demisiei Guvernului Ponta, a organizat pentru prima dată consultări cu reprezentanți ai societății civile, în vederea învestirii unui nou cabinet.
  • În februarie 2017, a susținut poziția protestatarilor față de intenția noului guvern Grindeanu de a modifica legea grațierii și noul Cod Penal, inclusiv dezincriminarea abuzului în serviciu. Prima încercare de emitere a unei ordonanțe a fost blocată de Iohannis, care a luat decizia neașteptată de a prezida o ședință de guvern în 18 ianuarie 2017. (sursa)
Minorități
  • În 2016-2018, în contextul petiției și apoi a campaniei privind interzicerea căsătoriei pentru persoanele de același sex, Iohannis s-a pronunțat de partea valorilor toleranței . (sursa)
  • La scrutinul referendar s-a prezentat la urne în a doua zi de vot, târziu, într-un moment în care era evident că nu va fi întrunit cvorumul de prezență.
  • Iohannis s-a declarat în favoarea descentralizării, a autonomiei și regionalizării, dar împotriva autonomiei pe criterii etnice: “Autonomia locală şi regională ajută, dar autonomia pe criterii etnice nu este de dorit, pentru că ar inhiba dezvoltarea. La aceste concluzii s-a ajuns la nivel european, unde chiar se recomandă ca în cazul unei regionalizări să nu se realizeze delimitarea regională pe linia de delimitare etnică”. (sursa)
Anticorupție
  • Iohannis s-a poziționat consecvent de partea susținerii luptei anticorupție. În aprilie 2018, nu a dat curs cererii de revocare a Laurei Codruța Kovesi din funcția de procuror-șef al DNA, întârziind demersul de slăbire a acestui parchet. (sursa)
Independența justiției
  • La 26 mai 2019 a avut loc un referemnul consultativ pe tema justiției, la inițiativa președintelui Iohannis. Referendumul a fost validat, având o prezență de 41,28% dintre românii cu drept de vot, care au răspuns covârșitor pozitiv la 2 întrebări:
  1. Sunteți de acord cu interzicerea amnistiei și grațierii pentru infracțiuni de corupție?
  2. Sunteți de acord cu interzicerea adoptării de către Guvern a ordonanțelor de urgență în domeniul infracțiunilor, pedepselor și al organizării judiciare și cu extinderea dreptului de a ataca ordonanțele direct la Curtea Constituțională?
  • Ca urmare, președintele a inițiat un „Acord politic național pentru consolidarea parcursului european al României”, iar semnatarii (Iohannis, liderii partidelor PNL, PMP, USR, Pro România) s-au angajat la transpunerea în legislație a interdicției privind amnistia și grațierea pentru infracțiuni de corupție, a interdicției adoptării de către Guvern a ordonanțelor de urgență în domeniul legilor justiției, a măsurilor necesare asigurării integrității în funcțiile publice și a măsurilor necesare asigurării – atât în țară, cât și în străinătate – a exercitării depline și efective a dreptului de vot de către cetățenii români. Acordul prevede ca semnatarii să sprijine „aprofundarea integrării în Uniunea Europeană și consolidarea proiectului european, precum și întărirea relației transatlantice”. (sursa)

Colaborare cu securitatea

Nu există informații care să ateste acest lucru.

Integritate

  • Ultima declarație de avere o puteți citi aici.
  • Ultima declarație de interese o puteți citi aici.
  • În 2015, Iohannis a câștigat un proces cu Agenția Națională de Integritate, Curtea de Apel Alba-Iulia hotărând că nu a fost în incompatibilitate în perioada în care a reprezentat Primăria Sibiu în AGA ale societăților de Apă, Canal și Piețe. (sursa)
 

Atitudine față de valorile europene si NATO

  • În octombrie 2018, din poziția de șef de stat care va prelua președinția rotativă a Consiliului UE, Iohannis a susținut un discurs în fața plenului Parlamentului European, declarând: „Pledez ferm pentru unitate, coeziune, solidaritate și pentru calea europeană comună în eforturile de consolidare a proiectului european. O unitate însă care nu va veni de la sine. O unitate pe care trebuie să o protejăm și să o consolidăm în mod constant, îngrijindu-ne în același timp de diversitatea atât de caracteristică culturii europene”; „ o Europă cu mai multe viteze sau o Uniune a cercurilor concentrice nu pot reprezenta o soluție” și „Corolarul unei Uniuni sigure și puternice ar trebui să fie o Uniune lărgită. Nu putem fi cu adevărat relevanți la nivel global dacă nu reușim să influențăm semnificativ mediul din vecinătatea noastră”. (sursa)
  • La inițiativa lui Iohannis, a avut loc un summit european informal în data de 9 mai 2019 la Sibiu, prima reuniune a Consiliului European găzduită de România. (sursa)
  • Iohannis susține consolidarea NATO, a poziției României în cadrul Alianței, a întăririi prezenței NATO în regiunea României și înzestrarea armatei prin respectarea, de către guvernul român, a planurilor de achiziții strategice. (sursa)

Studii

  • 1978 - 1983 - Licențiat, Facultatea de Fizică din cadrul Universității „Babeș-Bolyai”, Cluj-Napoca

Controverse

  • Cea mai cunoscută controversă se referă la proprietățile imobiliare deținute de soții Iohannis în Sibiu și de pe urma cărora încasează venituri din chirii.
  • Investigații jurnalistice din 2014 și 2015 l-au acuzat că patru din cele șase imobilele deținute de Klaus Iohannis la acea vreme erau strâns legate de o retrocedare bazată pe acte false. (sursa)
  • În noiembrie 2015, Klaus Iohannis a pierdut în instanță, după un proces care a durat 16 ani, dreptul de proprietate asupra spațiului comercial din centrul Sibiului, la adresa Str Nicolae Bălcescu nr 29, proprietate care a adus venituri substanțiale din închiriere familiei Iohannis, potrivit propriilor sale declarații de avere.
  • În februarie 2017, Curtea de Apel Pitești a respins definitiv calea de atac extraordinară formulată de familia Iohannis – contestația în anulare – prin care acesta a contestat decizia definitivă din 2015 a Curții de Apel Brașov.
  • Pe numele lui Klaus Iohannis au fost deschise două dosare penale pentru fals și uz de fals, din care unul a fost închis, iar al doilea preluat de DIICOT, fără a avea încă o soluționare.
  • În luna mai 2018 Consiliul Național de Combatere a Discriminării a decis cu 5 voturi pentru și 4 voturi împotrivă amendarea lui Klaus Iohannis pentru utilizarea discriminatorie a termenului ”penali”. CNCD a stabilit că termenul „penali” folosit de şeful statului depăşeşte limita libertăţii de exprimare şi a aplicat sancţiunea amenzii contravenţionale de 2.000 de lei. Şeful CNCD a declarat că majoritatea Consiliului consideră că termenul de „penali“ este peiorativ şi aduce atingere demnităţii umane. Iohannis a contestat în instanță această amendă. (sursa)

Prezența online

Editiile anterioare
×

Editiile anterioare