Timp rămas pana la primul tur al alegerilor prezidențiale din România.

Cetățenii din străinătate votează în zilele 8,9 si 10 noiembrie.

Candidat

Vasilica-Viorica Dăncilă

Compară Adaugă la favorite

Angajament democratic

Integritate

Atitudinea față de statul de drept

Atitudine față de valorile europene și NATO

Colaborare cu securitatea

Legenda

Angajament democratic

- Am urmărit dacă cei care candidează au avut poziții publice antidemocratice, care să pună la îndoială democrația ca regim politic optim pentru binele individual și colectiv, sub aspectul respectării drepturilor omului, al drepturilor politice și al promovării bunăstării cetățenilor. Atitudinile de limitare a independenței presei și libertății de exprimare sunt, de asemenea, incluse. La categoria angajamentului democratic sunt marcați cu:


Candidații care exprimă curent și fățiș opinii împotriva unor valori democratice esențiale, cum sunt toleranța față de minoritățile de orice fel sau față de categoriile sociale defavorizate, respectul față de procesul electoral liber și corect sau față de libertatea de exprimare și libertatea presei.

Candidații care exprimă sporadic și/sau indirect opinii cum sunt cele de la punctul 1., inclusiv prin exprimarea unor păreri pozitive, lipsite de context, la adresa unor regimuri unanim identificate drept dictatoriale/totalitare.

Candidații care nu exprimă opinii similare celor de la punctul 1.

Integritate

- Am urmărit dacă cei care candidează sunt cercetaţi penal, trimiși în judecată, condamnați penal în primă instanţă sau definitiv, incompatibili, în conflict de interese sau implicați în situații foarte grave cu potențial penal sau care pun sub semnul întrebării integritatea lor.La această categorie sunt marcați cu:


Candidații urmăriți penal, trimiși în judecată, condamnați penal în primă instanţă sau definitiv, incompatibili, în conflict de interese sau implicați în situații foarte grave cu potențial penal.

Candidații implicați în alte situații grave care pun sub semnul întrebării integritatea lor.

Candidații fără probleme definite anterior.

Stat de drept

- Am urmărit acțiunile sau poziționarea publică a candidaților în raport cu principiile statului de drept, ale separației puterilor în stat și ale domniei legii în defavoarea domniei voinței individuale. Statul de drept se întemeiază pe trei caracteristici: nevoia de a limita conferirea de putere discreționară forțelor de guvernământ, accesul la o instanță independentă în cazul în care puterea executivă se manifestă ilegal și importanța egalității în fața legii. Considerăm atacuri împotriva statului de drept inițiativele legislative și actele administrative de amputare a puterii judecătorești sau de dezincriminare a unor fapte penale în interes partinic, voturile împotriva cererilor Parchetelor de ridicare a imunității parlamentarilor, declarațiile repetate de discreditare a instituțiilor independente ale statului sau alte acțiuni care denotă nerespectarea principiului egalității în fața legii. La această categorie sunt marcați cu:


Candidații care, în calitate de parlamentari, au avut inițiative legislative de limitare a atribuțiilor DNA, ANI, ÎCCJ sau de schimbare a legislației penale în sensul dezincriminării unor fapte penale pentru foloase personale sau partinice, cu voturi împotriva ridicării imunității colegilor parlamentari sau cu declarații repetate pentru subminarea credibilității instituțiilor judiciare independente, dar şi candidații care, în calitate de membrii ai Guvernului, au inițiat acțiuni sau acte administrative de natură a limita independența justiției și/sau a limita acțiunile altor puteri în stat (președinte, parlament).

Candidații care au avut poziționări susținute și repetate împotriva domniei legii, a principiilor separației puterilor în stat.

Candidații fără probleme definite anterior.

Valori Europene/euro-atlantice

- Am urmărit dacă cei care candidează au avut poziții publice anti-occidentale ori declarații și/sau acțiuni publice împotriva valorilor promovate de UE/SUA și apărate de NATO, valori aferente generic democrației liberale moderne, care includ democrația politică, drepturile omului, libertatea de exprimare etc. La această categorie sunt marcați cu :


Candidaţii care au o exprimare constantă, uneori virulentă, anti-occidentală, marcată de contestarea pe scară extinsă a obiectivelor și valorilor UE/NATO și care promovează o retorică suveranistă. De asemenea, tot aici sunt incluşi candidaţii care fac declarații și/sau au acțiuni publice împotriva valorilor europene și euroatlantice, inclusiv în sprijinul regimurilor de tip iliberal.

Candidaţii care au avut cel puțin o poziție anti-occidentală exprimată sau care au contestat sporadic obiective și valori ale UE/NATO, inclusiv prin poziționarea prea naționalistă.

Candidaţii care nu au exprimat nicio poziție publică anti-occidentală, fiind permise cel mult scăpări contra unor obiective și valori ale UE/NATO, acoperite însă de angajamentul lor clar pro-occidental.

Colaborare cu Securitatea

– Am urmărit dacă cei care candidează au colaborat sau nu cu fosta Securitate, așa cum este definită această legătură în Legea de funcționare a Colegiului Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS). La această categorie sunt marcați cu :


Candidații care au fost declarați de instanță colaboratori ai Securității ca poliție politică.

Candidații care au verdict de necolaborare cu Securitatea.

Notă: la această categorie, nu există nivel de risc mediu.

Poți contribui și tu la punctajul candidatului

Pentru a putea vota acest canditat, te rugam logheaza-te cu facebook:


Rezultate punctaje (Repondenti: 130 )

Criteriu Risc minim Risc mediu Risc ridicat
Angajament democratic3.8 %3.8 %92.3 %
Integritate6.9 %6.2 %86.9 %
Atitudinea față de statul de drept2.3 %1.5 %96.2 %
Atitudine față de valorile europene și NATO4.6 %5.4 %90.0 %
Colaborare cu securitateaNon-colaboratorColaborator
*37.7 %62.3 %

Vasilica-Viorica Dăncilă

PARTID

NIVEL DE EDUCAțIE

PSD

Masterat

Activitate profesională

  • 29 ianuarie 2018 - 10 octombrie 2019 - Prim-ministrul României, guvern demis prin motiune de cenzura in 10 octombrie 2019. In prezent, conduce interimar guvernul.
  • 2009-2018 – Deputat in cadrul Parlamentului European din partea PSD
  • 1998-2009 - Inginer la Serviciul Monitorizare Producţie, Ţiţei şi Gaze şi membru OMV Group, Videle - Petrom SA
  • 1989-1997 - Profesoară la Liceul Industrial Videle

Activitate politică

  • ianuarie 2009-ianuarie 2018 - Deputat în cadrul Parlamentului European din partea PSD
  • decembrie 2014-ianuarie 2018 - Liderul delegaţiei deputaţilor europeni români în Grupul S&D
  • iulie 2014-ianuarie 2018 - Vicepreşedintele Comisiei de Agricultură şi Dezvoltare Rurală în Parlamentul European
  • octombrie 2015-prezent - Preşedintele Organizaţiei Naţionale de Femei a Partidului Social Democrat
  • martie 2014-octombrie 2015 - Preşedintele interimar al Organizaţiei Naţionale de Femei a PSD
  • 2010 - 2014 - Vicepreşedinte Organizaţia Naţională de Femei a PSD
  • 2015- prezent - Membru în Consiliul Naţional al PSD şi membru al Biroului Permanent Național al PSD
  • 2005-2014 - Preşedintele Organizaţiei de Femei a PSD Teleorman şi vicepreşedintele Organizaţiei Judeţene PSD Teleorman
  • martie 2010-martie 2011 - Liderul Delegaţiei PSD din Parlamentul European
  • 2003 - 2011 - Preşedintele Organizaţiei PSD Videle
  • 2008-2009 - Consilier Judeţean PSD Teleorman –2008-2009
  • 2004-2008 - Consilier Local PSD Videle
  • 2000-2003- Preşedintele Organizaţiei de Femei a PSD Videle
  • 1996-prezent - Membru al PSD

Angajament democratic

A trimis o scrisoare preşedintelui şi prim-vicepreşedintelui Comisiei Europene prin care denunța că protestul românilor din diaspora organizat pe 10 august 2018 la București a fost o lovitură de stat. Reamintim că guvernul României a avut o intervenție în forță total disproporționată împotriva cetățenilor care au protestat pașnic, utilizând grenade lacrimogene și tunuri cu apă, printre altele. (sursa)

Atitudine față de statul de drept

  • În pofida protestelor de stradă împotriva modificărilor controversate și toxice din cele 3 legi ale justiției (modificări demarate în august 2017), a protestelor repetate ale judecătorilor și procurorilor, guvernul României condus de Viorica Dăncilă - după eșecul trecerii acestor legi prin parlament – recurge la începutul lui 2019 la soluția modificării acestor legi organice prin ordonanță de urgență, OUG 7. Una dintre cele mai importante și controversate modificări din OUG 7- cea privind Secția pentru anchetarea magistraților - a rămas neschimbată. Secția pentru anchetarea magistraților iese de sub autoritatea procurorului general și dobândește puteri sporite. De asemenea, secţia pentru investigarea infracţiunilor din justiţie primește atribuții sporite, în sensul în care aceasta va avea și competența de retragere a căilor de atac în cauzele de competența sa, inclusiv pentru cele aflate pe „rolul instanțelor sau soluționate definitiv anterior operaționalizării” Secției. Peste jumătate din magistrații din România - judecători și procurori – precum și DIICOT au cerut abrogarea în totalitate a OUG 7 apreciind, printre altele, că prevederile sale denotă o abordare punitivă față de magistrați. (sursa)
  • Guvernul condus de Viorica Dăncilă nu respectă recomandările obligatorii ale GRECO de desființare a secției speciale de anchetare a magistraților. (sursa)

Colaborare cu securitatea

Nu există informații care să ateste acest lucru. 

Integritate

Nu are probleme de integritate cunoscute.

Atitudine față de valorile europene si NATO

Guvernul condus de Viorica Dăncilă a primit numeroase avertismente de la organisme europene în legătură cu derapajele și regresul din ultimii ani înregistrat în materie de stat de drept și în defavoarea independenței justiției și a luptei anticorupție:
  • În raportul mecanismului de cooperare și verificare (MCV) din noiembrie 2018 privind progresele înregistrate de România în direcţia îndeplinirii angajamentelor asumate privind reforma judiciară şi combaterea corupţiei se arată că ”România nu numai că a sistat cursul reformelor, dar a și readus în discuţie unele aspecte considerate închise sau a înregistrat involuţii în raport cu realizările din ultimii 10 ani. Este esenţial ca România să înregistreze din nou, cât mai repede, progrese în ceea ce priveşte combaterea corupţiei si asigurarea independenţei sistemului judiciar. Este singura modalitate prin care România poate să revină pe traiectoria care va conduce la încheierea procesului MCV, lucru care este atât în interesul cetăţenilor şi al ţării, cât şi al UE în ansamblul său." (sursa)
  • În aprilie 2019, la momentul în care procurorului Laura Codruța Kovesi i se instituia măsura de control judiciar pentru 60 de zile impusă de Secția specială de anchetare a magistraților, prim-vicepreședintele Comisiei Europene Frans Timmermans avertiza: ”Am informat Colegiul cu privire la situația din România. România trebuie să revină urgent la un proces de reformă și să se abțină de la orice măsuri care ar putea să ducă la un regres al tuturor lucrurilor realizate în ultimii ani. Aș vrea să avertizez guvernul român să nu întreprindă acțiuni care să afecteze sistemul judiciar și să creeze impunitate pentru funcționarii de nivel înalt care au pedepse și condamnări pentru corupție.” (sursa)
În martie 2019, în timpul președinției române la Consiliul Europei, în calitate de prim-ministru, Viorica Dăncilă anunță că România își va muta Ambasada României la Ierusalim. Decizia este, în fapt, o recunoaștere a supremației israeliene asupra orașului și contravine poziției unitare a Uniunii Europene și a ONU – conform cărora Ierusalimul trebuie să revină deopotrivă Israelului și Palestinei în cadrul unor viitoare soluții de pace a celor celor două state. Conform Europa Liberă, această decizie are șanse să producă scindări mai profunde în cadrul UE. Ulterior a revenit și a declarat că președintele este cel care trebuie să își asume și să iasă public cu o decizie pe acest subiect. (sursa)

Studii

  • 2004 - 2006 - Diplomă de master în Spaţiul Public European, la Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative, Facultatea de Administraţie Publică - Bucureşti;
  • 1983 - 1988 - Licenţiată la Institutul de Petrol şi Gaze, Facultatea Forajul Sondelor şi Exploatarea Zăcămintelor de Hidrocarburi, Ploieşti;
 

Controverse

  • În februarie 2018 Viorica Dăncilă îi cataloghează drept ”autiști” pe cei care ar dezinforma Uniunea Europeană, spunând că aceștia "nu văd şi nu aud ceea ce este vizibil pentru toţi cei de bună credinţă". În urma acestor declarații, Viorica Dăncilă și-a cerut scuze, susținând că prin comparația făcută nu a dorit "să aducă jigniri persoanelor cu tulburări din spectrul autismului". Consiliul Național de Combatere a Discriminării (CNCD) a luat în discuție exprimarea premierului și a decis că nu este vorba de discriminare. Președintele CNCD a considerat atunci că prim-ministrului trebuia să i se dea un avertisment. (sursa)
  • Conform g4media.ro, Dăncilă i-ar fi amenințat voalat pe parlamentarii PSD că, în cazul în care moțiunea de cenzură va trece în parlament aceștia se vor trezi cu dosare penale.
  • Fiul ei este consilierul președintelui Curții de Conturi, care a fost numit în funcție de către PSD. (sursa)
  • A declarat că „ia în calcul suspendarea președintelui”, necunoscând că acest lucru este neconstituțional în ultimele 6 luni de mandat prezidenţial. (sursa)

Prezența online

Editiile anterioare
×

Editiile anterioare