Timp rămas pana la primul tur al alegerilor prezidențiale din România.

Cetățenii din străinătate votează în zilele 8,9 si 10 noiembrie.

Răspunderea Președintelui României


Din punct de vedere politic, Președintele răspunde în fața Parlamentului, care poate să dispună suspendarea șefului de stat pentru fapte grave de încălcare a Constituției, în ședință comună, cu votul majorității deputaților și senatorilor, după consultarea Curții Constituționale.
În 30 de zile de la momentul la care propunerea de suspendare a fost adoptată de Parlament se organizează referendum pentru demiterea Președintelui.
Președintele este demis din funcție numai în măsura în care Curtea Constituțională confirmă respectarea procedurii pentru organizarea şi desfăşurarea referendumului național pentru demiterea Preşedintelui României și confirmă rezultatele acestuia.
De la momentul adoptării propunerii de suspendare de către Parlament până la momentul la care Curtea Constituțională invalidează/validează rezultatele referendumului, Președintele este suspendat de drept. Președintele Senatului exercită cu titlu interimar funcția de Președinte al României.
Președintele este demis numai în măsura în care au fost îndeplinite condițiile legale privitoare la cvorumul de participare și la cvorumul de validare, ambele prevăzute de Legea nr. 3/2000 privind organizarea și desfășurarea referendumului:
(i) Referendumul este valabil dacă la acesta participă cel puțin 30% din numărul persoanelor înscrise în listele electorale permanente
(ii) Rezultatul referendumului este validat dacă opțiunile valabil exprimate reprezintă cel puțin 25% din cei înscriși pe listele electorale permanente
Procedura de suspendare din funcție a fost inițiată de trei ori în istoria constituțională postcomunistă (în 1994 împotriva Președintelui Iliescu, în 2007 și în 2012 împotriva Președintelui Băsescu).
De două ori s-a organizat și referendum pentru demiterea Președintelui, dar niciun referendum nu a condus la demiterea șefului de stat:
– În 2007 cetățenii au votat în favoarea Președintelui.
– În 2012 cetățenii au votat împotriva Președintelui, dar Curtea Constituțională nu a validat rezultatele referendumului pentru că nu a fost îndeplinită condiția de cvorum de participare prevăzută la acel moment în Legea nr. 3/2000 (50% plus 1 din alegătorii înscriși pe listele electorale permanente).
Președintele răspunde juridic pentru înaltă trădare. Punerea sub acuzare se face de către Camera Deputaților și Senat, în ședință comună, cu votul a cel puțin două treimi din numărul deputaților și senatorilor.
De la data punerii sub acuzare până la date demiterii, Președintele este suspendat de drept.
Competența de judecată aparține Înaltei Curți de Casație și Justiție. Președintele este demis de drept de la data rămânerii definitive a hotărârii de condamnare.
Fapta de înaltă trădare este reglementată de art. 398 din noul Cod Penal și se referă la infracțiunile de trădare, trădare prin transmitere de informații secrete de stat, trădarea prin ajutarea inamicului și acțiuni împotriva ordinii constituționale realizate, printre alții, și de Președintele României.
Niciodată în istoria constituțională postcomunistă un Președinte nu a fost pus sub acuzare pentru înaltă trădare.

Editiile anterioare
×

Editiile anterioare